Fisticul este fructul cu sâmbure al unei specii de copac foioase. Din unele puncte de vedere, copacul de fistic seamănă cu copacii de arahide şi nucii şi aparţine aceleiaşi familii ca şi nucul. Originea exactă a fisticului nu este întru totul clară. În prezent, copacii de fistic cresc în Afganistan, Pakistan, India, Iran, Turcia, Grecia, Italia şi SUA. În ţări precum Afganistan, copacii de fistic cresc în sălbăticie în regiuni montane, unde copacul arată mai degrabă ca un arbust decât ca un copac.

Despicate şi nedespicate

Creşterea fisticului poate fi comparată cu creşterea strugurilor; fisticul creşte în ciorchini, într-un copac. Când aluna se coace, creşte mai mare, determinând coaja tare de deasupra să se despice după ceva timp. Aceste alune se numesc şi ‘‘despicate’‘. Există şi alune de fistic numite ‘‘ne-despicate’‘ care nu se despică. Aceasta se întâmplă atunci când aluna nu s-a copt suficient. Nu toţi alunii de fistic produc alune, pentru că există copaci ‘‘masculi’‘ şi respectiv ‘‘femele’‘. Numai copacul ‘‘femelă’‘ produce fistic şi oferă o recoltă plină la fiecare doi ani.

Recoltarea

În trecut, alunele de fistic erau culese prin lovirea copacului cu o bâtă, fiind prinse într-o pătură. În zilele noastre există echipamente care scutură copacul pentru a le recolta.

Valoare nutriţională

Fisticul reprezintă o sursă bună de fosfor. Fosforul este un mineral care este prezent în organismul nostru şi în mâncare sub formă de fosfat. Împreună cu calciul, fosfatul asigură rezistenţa oaselor şi a dinţilor. Fosfatul joacă de asemenea un rol legat de metabolismul energetic şi de diverse procese enzimatice din organismul nostru.